Bradul – medicament pentru bolile pulmonare

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Desi in aceasta perioada a iernii bradul este cunoscut si utilizat mai mult ca un simbol al Craciunului, cititorii ar trebui sa cunoasca si efectele terapeutice ale acestuia, precum si modalitatile de pregatire si administrare a diverselor preparate din medicina naturista.

Bradul alb (Abies alba) este un conifer ce apartine familiei Pinaceae. Are talie mare, fiind inalt pana la 50-70 de metri, cu tulpina dreapta ca lumanarea, cilindrica si cu coroana compacta, in care ramurile sunt mai scurte spre varf, dand forma piramidala. Radacinile pivotante patrund adanc in pamant, unde se distribuie pe o raza mare, asigurand o buna stabilitate pentru a rezista la presiunea vanturilor puternice de munte.

Arborele creste in intreaga zona din climatul temperat, mai ales in etajul montan, formand paduri compacte (bradete si palcuri pure) sau in amestecuri cu fagul si molidul, pe soluri mai umede, profunde, slab acide, bogate in saruri minerale.

Cele mai utilizate in fitoterapie: mugurii, rasina si cetina

In scopuri terapeutice, cel mai mult sunt folositi mugurii de brad, care se formeaza primavara in varful crengutelor. Cetina de brad se aduna in tot timpul anului, taind ramuri tinere, lungi de 20-30 cm.

Rasina a devenit si ea foarte pretioasa in tratarea unor boli. Aceasta se formeaza pe tulpina in locurile cicatrizate, dupa raniri sau ruperi de ramuri si scoarta. Datorita continutului foarte ridicat in uleiuri eterice, rasina are actiuni dezinfectante, antiinflamatoare si cicatrizante, pentru care se prelucreaza sub forma de tinctura, uleiuri si unguente.

Cetina contine o cantitate mare de rasina, iar mugurii au, in plus, ulei eteric, taninuri si vitamine. Uleiul esential, extras prin antrenare cu vapori de apa timp de 4-5 ore, se afla intr-o cantitate destul de redusa (0,25-0,35%), dar foarte valoroasa prin mirosul placut, balsamic si inviorator.

Padurile de brad, filtre-gigant impotriva noxelor

In bolile de plamani este bine cunoscut efectul mugurilor de brad, de calmare a tusei si de tamaduire a pneumoniei, pleureziei, brositei cronice, astmului bronsic si tuberculozei. Datorita actiunii expectorante, bactericide, revulsive, antiinflamatoare si fluidizante a secretiilor bronhice, padurile de brad constituie un mediu excelent de amenajare a sanatoriilor pentru refacerea sanatatii bolnavilor cu afectiuni respiratorii. Bolnavul aflat intr-o padure de brad beneficiaza, in mod gratuit, de inhalatii cu uleiuri volatile naturale, mai intense in timpul formarii mugurilor, respectiv la sfarsitul lunii mai. In acest mediu curat si bine incarcat cu oxigen, in care padurea actioneaza ca un filtru gigantic ce preia noxele poluante din atmosfera, se vor fortifica plamanii, caile respiratorii se vor elibera de sputa, iar respiratia va fi mai profunda si mai usoara.

O plimbare intr-o padure cu brazi inalti si vigurosi induce o stare de cutezanta si incredere in fortele proprii, fiind indicata persoanelor sedentare, cu temperament domol, care au nevoie de o stimulare a sistemului nervos central.

Efecte bune in infectii intestinale si reumatisme

In bolile digestive, preparatele din muguri si cetina de brad au efecte benefice, intervenind in gastroenterite, litiaza biliara, colici abdominali la frig, infectii intestinale, colite de fermentatie, vome, diaree, balonari, parazitoze si lipsa poftei de mancare.

Afectiunile renale, localizate la rinichi sau la vezica urinara, isi gasesc leacul cu ceaiuri sau siropuri de brad, mai ales cele manifestate prin infectii si inflamatii renale, cistite, nefrite, pielite, metrite sau hemoragii uterine.

Siropul din muguri, recomandat in afectiunile respiratorii

Cel mai frecvent este utilizat siropul din muguri si cetina tanara: 1 kg muguri proaspeti se fierb timp de 15-20 minute in 2 litri de apa; dupa racire se adauga 1 kg zahar dizolvat intr-un litru de apa. Amestecul se fierbe din nou timp de 5-10 minute si se strecoara fierbinte in sticle astupate ermetic si pastrate la loc racoros.

O alta reteta se prepara intr-un borcan de sticla in care se pun, in straturi alternative, 1 kg muguri si 1 kg zahar sau 1 kg miere de albine, ultimul strat (de grosimea degetului), fiind de miere. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la soare timp de 5-10 zile, pana se separa siropul. Se strecoara prin stoarcere cu tifon, dupa care se fierbe din nou 5-10 minute si se trage fierbinte in sticle ce se pastreaza inchise ermetic, la loc racoros. Se vor consuma, zilnic, cate 2-3 linguri, inainte de mese, diluate in apa plata, minerala sau ceai fierbinte, avand efecte in combaterea afectiunilor respiratorii (tuse persistenta, bronsite cronice, astm bronsic, traheita, faringita, gripa, guturai, sinuzita, tuberculoza). In plus, are efecte in redresarea valorilor scazute ale glicemiei, reglarea activitatii nervoase, oboseala intelectuala, migrene, debilitate si migrene la copii, stimularea digestiei in lipsa poftei de mancare, scaderea apetitului pentru dulciuri, sterilitate la femei si ridicarea imunitatii generale la actiunea agentilor externi.

In ce boli pot fi utilizate tincturile de brad

Tinctura din muguri: 15 linguri muguri tocati marunt se pun intr-un borcan de sticla, se adauga doua linguri rasina de brad si 200 ml alcool 900 (nediluat); se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat timp de 10 zile. Dupa strecurare se trece in sticlute brune si se consuma cate o lingurita diluata in 50 ml apa, de 3-4 ori pe zi, intr-o cura de 12 zile, cu efecte antiinfectioase si antiinflamatoare in gastroenterite, vome si alte afectiuni digestive.

Bune efecte au gargarismele zilnice, dupa diluare cu apa, precum si masajele pe tample si pe frunte in caz de migrene, ameteli si vertij.

Tinctura din cetina: 20 g ace proaspete tocate marunt se pun in 200 ml alcool 700 si se tin la macerat timp de 14 zile; se strecoara prin presare in tifon si se trece in sticle brune din care se consuma cate 5-10 picaturi pe zi in putina apa, cu actiune contra tusei, cistitei si uretritei.

Tinctura din rasina: 3-4 linguri rasina se macereaza timp de 3-4 zile intr-un borcan cu 200 ml alcool 800.

Infuzie din muguri: doua linguri muguri se pun in 250 ml apa clocotita; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere de albine si se consuma cate 2-3 ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, intr-o cura de 3-4 saptamani, avand actiune in bolile pulmonare (gripa, raceala), boli nervoase, renale si digestive. Cu infuzie din muguri se fac inhalatii timp de 5-10 minute pentru activarea circulatiei sangelui spre cap si pentru redarea tonusului la tenurile obosite. Dupa inhalatie se tine capul acoperit inca 30 de minute si se evita frigul sau curentul timp de trei ore.

Rasina: 20-30 g pe zi se sug pentru tratarea faringitei si amigdalitei.

Decoctul de cetina, tonic general al organismului

Decoct din seminte de brad: se fierb 5 minute; se bea cate o cana la intervale de 3-5 ore pentru a combate septicemia. Se mai poate folosi sub forma de cataplasme, care se schimba la intervale de trei ore in cursul zilei si se tin toata noaptea.

Decoct din cetina: 1 kg ramuri tinere la brad se fierb timp de 10-15 minute in trei litri apa; se toarna in apa de baie, unde se sta 15-20 minute, avand efecte favorabile in boli reumatismale, dureri articulare, artrita reumatoida, intarirea sistemului nervos, oboseala fizica si psihica, gripe, raceli, evitarea imbolnavirilor usoare si tonifierea generala a organismului. Pentru tenul palid sunt eficiente inhalatiile cu decoct din cetina sau muguri (de doua ori pe saptamana).

Unguentul de brad: se obtine din rasina, ceara de albine si unt proaspat; se incalzeste pe baia de apa si se amesteca pana cand se obtine o pasta omogena, folosita in tratarea ranilor supurande, negi, arsuri usoare, eczeme infectate.

Fumigatiile: se realizeaza prin arderea cetinei si rasinii pe jar sau in soba, asigurand dezinfectarea si purificarea aerului in locuinte.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 20.12.2009.

Sursa imagine: BlissTree.com

Related Posts with Thumbnails

May 9, 2011  Tags: , ,   Posted in: BOLILE APARATULUI RESPIRATOR, PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR