Colesterolul „bun“ regleaza vascozitatea sangelui

INTREBARE – Benone G., Radauti:
„Se vorbeste mult, in ultima vreme, despre cat de daunator este colesterolul «rau». Care este diferenta dintre colesterolul «bun» si cel «rau»?“

* * *

RASPUNS – Prof. Dr. Constantin Milică:
Colesterolul HDL este asa-numitul colesterol „bun“, intrucat antreneaza depozitele de grasime din celule si de pe vasele sangvine si le transporta la ficat pentru a fi transformate in acizi biliari, implicati in digestie si in metabolismul lipidelor. Un continut optim al colesterolului „bun“, cu valori de peste 40 mg/100 ml sange la barbati si peste 50 mg% la femei, prezinta multiple functii fiziologice in mentinerea starii de sanatate a organismului, fiind necesar in:
– mentinerea integritatii celulelor intrand in componenta membranelor permeabile pentru lichide;
– producerea bilei in ficat, necesara in digerarea grasimilor la nivelul duodenului;
– reglarea vascozitatii sangelui, evitand formarea de cheaguri;
– asigurarea bunei functionari a creierului si a nervilor;
– stimularea metabolizarii glucidelor (cu evitarea diabetului) si a sintezei multor vitamine liposolubile (E, A, K), precum si a vitaminei D sub actiunea razelor solare asupra pielii;
– cresterea capacitatii imunitare a organismului, inclusiv impotriva cancerului

Colesterolul LDL este cel cunoscut sub denumirea de colesterol „rau“, intrucat, in stare oxidata, transporta cu usurinta circa 65% din colesterolul sangvin pe care il depune pe peretii interiori ai arterelor sub forma de placi galbene numite „ateroame“. Aceste placi, impreuna cu unele fosfolipide si trigliceride, incarca sistemul vascular, ingusteaza arterele si favorizeaza franarea ritmului de curgere a sangelui, uneori cu aparitia unor leziuni. Prin cicatrizarea leziunilor si sclerozarea vaselor sangvine, arterele isi pierd elasticitatea, devin friabile si se pot rupe in zonele mai subtiri. Aici pot sa apara hemoragii, cheaguri de sange si tromboze.

Procesul de sclerozare incepe cu arterele mici ale inimii, creierului si ale picioarelor; arterele se infunda mult mai usor, provocand dureri acute. Treptat, se ingusteaza si vasele mari. Acestea au suprafata interna aspra si pot sa retina cheagurile de sange care, impreuna cu moleculele de colesterol, duc la tromboze. La o hipertensiune crescuta brusc, cheagurile se desprind de pe suprafata vaselor, intra in circuitul sangvin si pot provoca o embolie, cu accidente cerebrale si vasculare grave, adesea iremediabile.

Consecintele acestor afectiuni din zona inimii pot fi cardiopatia ischemica, angina pectorala si infarctul miocardic. La membrele inferioare se manifesta prin dureri acute in pulpe (mai ales la mers) si in innegrirea degetelor de la picioare.

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA (rubrica “Raspundem cititorilor”) din 26.01.2010.

Related Posts with Thumbnails

February 18, 2013  Tags: , , , , , , ,   Posted in: AFECTIUNI CARDIOVASCULARE, Tratamente naturiste