Sunatoarea, farmacia familiei

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Din vremuri foarte indepartate, sunatoarea (pojarnita, cum este cunoscuta in popor) era utilizata in medicina populara pentru tratarea bolilor nervoase, digestive, respiratorii, a starilor de indispozitie si a ranilor.

Sunatoarea (Hypericum perforatum) este o planta erbacee, perena, care se gaseste in flora spontana de pe pajisti, fanete uscate, tufisuri, maracinisuri, liziere, locuri necultivate si calcaroase, la marginea drumurilor si pe marginea padurilor, prin taieturi de padure, de la campie pana la zona subalpina. In scopuri medicinale se folosesc varfurile imbobocite si inflorite si partea nelignificata a lastarilor, pe lungimea de 20-30 cm de la varf. Florile sunt grupate in umbele, situate in varful tulpinilor si al ramurilor laterale. Au culoarea galben-aurie, iar la presare intre degete sau prin fierbere lasa un suc rosu-sangeriu.

Recoltarea se face in lunile iunie-august, in zilele insorite si la orele de amiaza. Se usuca in strat subtire sau in manunchiuri suspendate, in locuri umbrite, deoarece se inrosesc la soare. Produsul uscat are miros balsamic si gust aromat, amarui, astringent. La recoltarea prea tarzie sunt posibile inrosirea florilor in timpul uscarii si pierderea calitatii terapeutice.

Proprietatile terapeutice
Sunt foarte diverse, in corelatie cu componentele chimice multiple din varfurile inflorite:
- antigastrice, antiulceroase, antidiareice, colagoge, coleretice
- expectorante si febrifuge – datorita saponinelor
- aperitive si stimulatoare de digestie – datorita substantelor amare
- antihemoroidale si vermifuge
- antiinflamatoare si cicatrizante hepatice si intestinale datorita acizilor clorogenic si cafeic
- vasodilatatoare si hipotensoare cardiace – datorita flavonoidelor
- antidepresive si antinevralgice – datorita hiperforinei
- antiseptice urinare – datorita hipericinei
- astrigente datorita tani-nurilor si cicatrizante extern -datorita uleiului eteric
- antibiotice, calmante in dureri

In ce boli sunt recomandate tratamentele cu sunatoare:
- in boli ale sistemului nervos: combate stari de depresie, migrene, dureri de cap, nevroze, isterie, nevralgii faciale, somnambulism, anxietate, tulburari de vorbire, pierderea constientei, traumatisme craniene cu sechele; tratamentul cu produse din sunatoare este recomandat la barbatii cu stari depresive, lipsiti de entuziasm, firi inchise si mohorate.
- in boli ale aparatului digestiv: combate gastritele hiperacide, ulcerul gastric si duodenal, infiltrarea grasa a ficatului, icter, ciroza, ascita, degenerarea celulei hepatice, hepatita cronica evolutiva, insuficienta hepatica, dischinezie biliara, colite cronice, enterocolite, colecistopatie, diaree, dizenterie, crampe stomacale, lipsa poftei de mancare, hemoroizi, viermi intestinali
- in afectiunile pulmonare: astm bronsic, bronsite acute, catar pulmonar, tuse, raceli, naduseala, tuberculoza incipienta
- in boli renale si genitale
- in afectiuni cardiovasculare: hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca si circulatorie, arterita obliteranta, varice, ulcere varicoase
- in afectiuni reumatismale: dureri articulare, reumatismale, sciatica, guta
- in afectiuni bucale; inflamatii ale gatului, gingiilor si ganglionilor
- in boli dermatice: rani deschise si purulente, plagi provocate prin taieturi, eczeme, furuncule, acnee, arsuri, contuzii, eritem solar, intepaturi de insecte
Observatii: dupa utilizare, in tratamente interne sau externe, se va evita expunerea corpului la soare deoarece provoaca fotodermie, manifestata prin roseata pielii, prurit, tumefieri cutanate, umflarea buzelor si a pleoapelor.

Indicatii pentru uz intern:
- infuzie dintr-o lingura herba uscata si maruntita la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau 3 ceaiuri pe zi, prin inghitituri rare, dupa fiecare masa, avand efecte in colite cronice, enterocolite, boli de ficat si vezica biliara, diaree. Pentru actiunea antidepresiva, cura dureaza 2-3 luni, efectul instalandu-se dupa 3 saptamani de tratament
infuzie concentrata dintr-un amestec de sunatoare, coada-soricelului, vulturica si salvie din care se beau 2 cani pe zi, cu indicatii in incontinenta urinara, impotenta sexuala si frigiditate (baute inainte de ora 18) sau o ceasca luata dimineata, pe nemancate, cu efecte vermifuge

tinctura de sunatoare se prepara din doi pumni de herba uscata la un litru alcool 400; se lasa la macerat 2-3 saptamani intr-o sticla tinuta la cald, dupa care se strecoara si se pastreaza la rece, in sticle bine inchise. Se consuma cate 10-15 picaturi, de 3-4 ori pe zi, avand actiune de tip vitaminic P asupra permeabilitatii vaselor sanguine. Intr-o cura de minimum 21 zile actioneaza asupra afectiunilor nervoase, mai ales in nevroze, nevrite, depresie, astenie, isterie, debilitate nervoasa, insomnie, somn agitat, mers in somn (somnambulism), tulburari de vorbire.

Prin efecte antiseptice, antiinflamatoare si astringente, actioneaza in diaree, colita cronica, enterocolita, congestie hepatica, hepatita cronica, gastrite, ulcer gastric si dispepsii.

La tratamentul cu tinctura se recomanda, concomitent, sa se adauge consumul zilnic al unui ceai de sunatoare, o baie zilnica de picioare si o baie generala saptamanala.
- 30 g flori uscate in 500 ml alcool 400 si o lamaie taiata in rondele se lasa la macerat 15 zile la loc cald, maceratul se indulceste dupa gust si se consuma cate 2-3 paharele pe zi in scop aperitiv si in usurarea digestiei
- vin de sunatoare preparat din 30-50 g herba uscata la un litru de vin alb, tinut timp de 10 zile pentru macerare. Se iau cate 2-3 paharele pe zi, intre mese, cu efecte in afectiunile pulmonare (astm, bronsite) si in leucoree
- sirop de sunatoare se prepara din 250 ml infuzie concentrata pusa intr-un sirop din 300 g zahar si 200 ml apa. Se ia cate o lingura la intervale de o ora, cu efecte in reglarea secretiei bilei
- uleiul de sunatoare se prepara din 20 g flori uscate umezite cu 50 ml alcool 700; dupa 12 ore se adauga 200 ml ulei de masline sau de floarea-soarelui si se lasa la macerat 4-6 saptamani. Dupa fiecare saptamana se mai pun in macerat cate 100 g varfuri inflorite astfel ca, in final, se obtine un ulei bogat in extract activ, de culoare roscata. Pentru scurtarea duratei de preparare se tine maceratul timp de doua ore pe baia de apa in fierbere, agitand la mici intervale. Dupa 2-3 zile de repaus, se strecoara prin tifon dublu si se stoarce. In ziua urmatoare se strecoara din nou, obtinandu-se un ulei limpede, de culoare roscata, care se pastreaza in sticle brune, la intuneric si racoare. Se consuma cate o lingura, dimineata si seara, cu efecte antiulceroase, cicatrizante si antispastice, in ulcer gastric si duodenal, boli de ficat, colici biliare si colite cronice.
- pulbere din herba uscata si macinata (10 g) se amesteca cu 20 g miere de albine si se ia, dimineata si seara, cate o jumatate de lingurita, avand efecte in stimularea secretiilor biliare, in boli de ficat si colite cronice.

Infuzia concentrata are efecte bune in afectiunile dentare:
- infuzie concentrata (doua linguri la 250 ml apa clocotita) se foloseste ca gargara cu efecte favorabile in inflamatiile gingiilor, dureri de dinti, sto-matite si faringite
- decoct din 30-50 g herba la un litru apa: se fierbe 5 minute, se strecoara si se recomanda pentru irigatii vaginale in caz de leucoree, colpita, spalaturi pe plagi cutanate si ca bai locale pentru igiena pielii (5-6 litri decoct la apa din cada)
- tinctura din 50 g flori proaspete la 500 ml alcool 700 , se macereaza 7-10 zile, se strecoara si se foloseste pentru frectii in dureri de lumbago, reumatism si sciatica sau sub forma de comprese in eczeme, plagi infectate, arsuri, ulceratii de gambe, hemoroizi, nevralgii. Ca apa de gura este utila in stomatite, gingivite si abcese dentare
- comprese cu infuzie concentrata (60 g la un litru apa clocotita), aplicate pe fata, cu actiune stimulatoare asupra tenurilor uscate, ridate si imbatranite
- baia generala se prepara dintr-o galeata de plante puse la macerat in 5-6 litri apa rece timp de 12 ore. In dimineata urmatoare se incalzeste pana la fierbere si se strecoara in apa din cada unde se face, saptamanal, o baie generala cu efecte in relaxarea starilor depresive, in afectiuni nervoase, somn agitat, isterie, incontinenta urinara, calmarea durerilor reumatismale si in cicatrizarea ranilor si arsurilor.

Uleiul de sunatoare, medicament in bolile reumatismale:
- uleiul de sunatoare are rol cicatrizant si calmant in tratarea ranilor, a eczemelor, in entorse, ulcere de gamba, arsuri solare si chimice; sau sub forma de badijonari, de doua ori pe zi, contra durerilor reumatice si gutoase
- untul de sunatoare se prepara din 500 g flori proaspete puse intr-o sticla cu gatul larg, care se umple cu ulei de masline sau de floarea-soarelui. Se astupa bine si se asaza la soare sau la un loc cald, timp de 3-5 saptamani, pana la colorare in rosu. Dupa strecurare prin tifon dublu, se preseaza bine si se pastreaza la rece si la intuneric, in sticle brune. Se utilizeaza ca pansament in arsuri, taieturi, rani deschise, eczeme, bube dulci, lumbago sau ca masaj in dureri de inima, ficat si abdomen, ulcere gastrice, insomnie si astenie, mai ales la copii si batrani, avand rol calmant si linistitor.

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA din 21 februarie 2010.
Sursa imagine: wisemountainbotanicals.com

Related Posts with Thumbnails

April 15, 2013  Tags: , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR