Cretisoara, tamaduitoarea femeilor

Cretisoara - Alchemilla mollisAutor: prof. univ. dr. Constantin MILICĂ

Cretisoara este o planta perena, cunoscuta din vremuri foarte indepartate pentru proprietatile sale miraculoase in vindecarea multor boli. Denumirea stiintifica este Alchemilla vulgaris, dar are si multe denumiri populare ca: umbrarul doamnei, umbrarul muntelui, brumarie, cretarel, palasca si pleasca. Aceste denumiri sunt date pentru cele 12 subspecii prezente in flora noastra, toate cu virtuti medicinale.

Plantele sunt prezente in Europa si Asia, pe soluri bogate in humus din zonele deluroase, pe podisuri inalte pana in etajul montan si alpin. Sunt intalnite in flora spontana din fanete, pasuni, livezi, cranguri, tufarisuri, margini de padure, stancarii, coaste abrupte si albii de torenti montani.

In scopuri medicinale se utilizeaza partile aeriene ale plantelor, recoltate in timpul infloritului (lunile iunie-august), spre orele de amiaza, dupa uscarea picaturilor de roua de pe frunze. Spre toamna se recolteaza numai frunzele.

Uscarea se face la umbra, in strat subtire sau prin suspendare si se pastreaza in pungi de hartie sau saculeti din panza, feriti de umezeala.

Continutul chimic al plantelor pune in evidenta prezenta unor taninuri (6-8%), care, prin hidroliza, dau acid elagic si acid luteic. Mai exista flavonoide (2%), saponine, rezine, fitosteroli, substante grase (acizi palmitic si stearic), substante amare, putin acid salicilic, uleiuri eterice si saruri minerale.

Ansamblul acestor principii bioactive asigura efectele terapeutice bine cunoscute legate, indeosebi, de afectiunile genitale feminine.

Proprietatile terapeutice sunt foarte diverse, in corelatie cu componenta biochimica: astringente, antidiareice si anticoagulante (datorita taninurilor), stomahice, antihemoroidale, diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, tonice, vulnerare, sedative, decongestive ale ficatului, cardiotonice si intaritoare ale inimii, preventive ale fibroamelor la femei.

Proprietati terapeutice
Practicile indelungate, din timpuri stravechi si pana in prezent, au dus la convingerea ca preparatele cu cretisoara actioneaza asupra intregului organism, prin reglarea echilibrului hormonal la femei. De altfel, inca din secolul al XIX-lea, parintele Kunzle, renumit terapeut al vremii, recomanda ceaiurile de cretisoara la femeile care au nascut.

Datorita multiplelor actiuni vindecatoare va fi foarte dificil sa detaliem toate virtutile curative ale preparatelor facute din cretisoara si de aceea vom face o succinta sistematizare a efectelor in prevenirea si combaterea bolilor, grupate pe organe.

Efecte in boli genitale feminine:
– usurarea durerilor si a spasmelor la nivelul organelor genitale, inclusiv prolapsul uterin
– pastrarea sarcinii la femeile gravide, predispuse spre avorturi spontane
– intarirea fetusului si a uterului, prin fortificarea fibrelor uterine la femei cu sarcini dificile
– usurarea nasterii, vindecarea leziunilor provocate la nastere si refacerea musculaturii abdomenului dupa nastere
– prevenirea indispozitiilor specifice menopauzei si usurarea simptomelor de menopauza

La femeile gravide, consumul zilnic al ceaiului de cretisoara trebuie sa inceapa din luna a III-a de sarcina.

Efecte in boli digestive, metabolice si ale sistemului nervos:
– afectiuni gastrice si intestinale, enterite, diaree, spasme stomacale si balonari
– steatoza hepatica si congestie hepatica
– ocluzie intestinala
– hemoragii interne
– hemoroizi
– insomnie, cefalee, astenie, oboseala nervoasa
– epilepsie
– scleroza multipla
– diabet zaharat
– obezitate si celulita (mai eficace este specia Alchemilla montana care creste la mari inaltimi)
– avitaminoze si anemii
– atrofie musculara la copii si varstnici

De asemenea, planta are efecte benefice si in afectiuni ale cavitatii bucale (stomatite, afte, gingivite, faringite, laringite, calmarea durerilor dupa extractii dentare) si in boli dermatologice (rani purulente, varice, cangrene, ulceratii, intepaturi de insecte, cosuri la pubertate).

Forme de utilizare
Tratamente interne:
– infuzie dintr-o lingura de herba uscata la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 5 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, prin inghitituri rare, intre mese, avand efecte in diferite afectiuni genitale la femei gravide, obeze, in infectii genitale, hemoragii uterine, tulburari de menopauza, dureri genitale dupa nastere, hernie, diaree. dizenterie cronica, epistaxis, balonari, dureri de cap
– infuzie cu amestec de cretisoara, trei frati patati, traista ciobanului, pentru a combate atrofia musculara la copii si scleroza multipla (leuconevraxita)
– infuzie cu amestec de cretisoara (40 g), coada soricelului (20 g), roinita (20 g), sunatoare (20 g) la un litru apa clocotita
– decoct din doua linguri herba uscata la 250 ml apa rece, se fierbe 2-5 minute, se infuzeaza acoperit 5-10 minute si se beau doua-trei cani pe zi, intre mesele principale, avand efecte astringente in reducerea hemoragiilor uterine
– tinctura (100 g herba uscata in 500 ml alcool 30%): se iau cate 30 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, cu efecte in tratamentul diareei
– pulbere din frunze uscate si macinate fin, din care se iau 4-6 lingurite pe zi, timp de 4 zile consecutiv contra hemoragiilor interne si uterine, a sangerarilor puternice la debutul menopauzei sau in hipermenoree (ciclu menstrual abundent); atentie la supradoza care ar putea avea reactii adverse

Tratamente externe
– bai generale sau locale cu decoct concentrat de cretisoara (200 g herba uscata sau 500 g herba proaspata se lasa peste noapte sa macereze intr-o galeata cu apa rece, se incalzeste in dimineata urmatoare si se strecoara in apa de baie, avand efecte favorabile la copiii debili si bolnaviciosi, in vindecarea infectiilor genitale de suprafata si la spalarea ranilor purulente, a eruptiilor cutanate, ulceratii zemuinde, taieturi si intepaturi de insecte
– comprese cu decoct sau infuzie concentrata de cretisoara (100 g herba uscata la un litru apa), aplicate de trei ori pe zi, pe ulcere varicoase, plagi infectate, ulceratii inflamate, obezitate, celulita, vergeturi, conjunctivite, tenuri iritate sau infectate
– gargara cu decoct (100 g herba uscata la un litru apa, cu fierbere doua minute si infuzare 10 minute), cu efecte in dureri de gat, afte, infectii faringiene, laringite, abcese, stomatite si inchiderea ranilor provocate de extractii dentare
– cataplasme cu frunze proaspete zdrobite care se aplica pe partile vatamate (ulcere varicoase sangerande, plagi, taieturi, cicatrizarea ranilor, sangerari, intepaturi de insecte si scleroza multipla)
– cataplasme cu frunze proaspete fierte in lapte contra durerilor de cap. Masaje usoare cu infuzie de cretisoara, traista ciobanului cu efecte in atrofii musculare la copii si batrani si in boli musculare grave
– masaje usoare cu tinctura (200 g frunze uscate intr-un litru de alcool 90%, macerat 8 zile) aplicate pe zonele cu vergeturi
– masaje de trei ori pe zi cu unguent din cretisoara (frunze uscate), tinctura de trandafiri (18 ml), vaselina (30 g), lanolina (10 g), cu efecte sedative pe muschii slabiti.

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA din 20 iunie 2010.
Sursa imagine: longhouseplants.com

Related Posts with Thumbnails

November 29, 2013  Tags: , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR